Un site care generează trafic dar nu produce și conversii poate să își îmbunătățească performanța în urma unui proces de optimizare, însă înainte de a face orice modificare la conținut, design sau funcționalitate, e recomandat să desfășori un A/B test.

Voi face o analogie foarte simplă pentru a te ajuta să înețelegi ce înseamnă A/B testing. Să spunem că vrei să îți schimbi culoarea părului și vrei să încerci o vopsea nouă – un brand care primește constant recomandări, dar pe care nu l-ai încercat până acum. Fiind un produs nou, nu știi cum va reacționa organismul tău la aplicarea culorii, și nici dacă noua culoare va fi potrivită fizionomiei tale.

O soluție pentru a doua problemă ar fi să folosești un simulator online. Vei putea astfel să testezi mai multe nuanțe înainte de a aplica definitiv vopseaua pe păr. Cam așa stau lucrurile și în cazul testării A/B.

Ce înseamnă A/B testing-ul?

Un A/B test sau split test este un experiment online care constă în compararea a două sau mai multe versiuni ale unei pagini web pentru a o determina pe cea care este mai eficientă în atingerea anumitor metrici.

De exemplu, dacă scopul tău este să generezi trafic mai mult pentru un landing page, ai putea desfășura un A/B test pentru a determina versiunea de text care aduce vizitatori mai mulți. Dacă vrei să optimizezi pentru conversii, poți de asemenea să desfășori un split test pentru a determina design-ul paginii care generează conversii mai multe.

Pagina originală va fi denumită „control”, iar cea optimizată „variație”. Pagina control va fi folosită ca referință pentru a determina eficiența variațiilor în atingerea metricilor urmăriți. În unele cazuri, o variantă optimizată poate suferi modificări minore, ca de exemplu un titlu schimbat, sau scris cu un alt font, sau modificări majore, cum este un redesign complet. Culorile, mărimea textului, poziționarea butoanelor CTA, textul în sine, elementele de siguranță, toate pot fi folosite în procesul de A/B testing în vederea optimizării.

a/b testing definitie

(sursa imaginii: https://www.optimizely.com/ab-testing/)

Pagina control și variațiile ei sunt afișate în mod aleatoriu vizitatorilor, însă în general se începe de la un procent de 50% din vizitatori pentru fiecare variantă. Dat fiind faptul că tool-urile disponibile pentru A/B testing folosesc cookies, nu trebuie să îți faci griji că un vizitator va fi expus ambelor variante; el va vedea aceeași versiune a paginii când va reveni pe site-ul tău, până la finalul testului, pentru continuitate.

În funcție de modificările pe care le aduci paginii control, și de numărul de pagini pe care vrei să le compari, un test A/B poate deveni un A/B/n test sau multivariate test. Testul A/B/n este de fapt un A/B test în care compari mai mult de o variantă cu pagina de control. Un multivariate test este folosit atunci când vrei să testezi mai multe elemente de pe pagină. Mai poți opta și pentru varianta de funnel test, în care modifici mai multe elemente care aparțin pâlniei de vânzări, pentru a oferi o experiență unitară clienților în toate etapele pâlniei, de la vizitarea paginii de produs și adăugarea unui produs în coșul de cumpărături, până la cumpărare.

variante de teste a/b

(sursa imaginii: http://unbounce.com/landing-page-articles/what-is-ab-testing/)

De ce e necesară testarea A/B?

Cel mai comun motiv pentru A/B testing este lipsa conversiilor, sau o rată de conversie sub așteptări. Dacă ai un site care nu generează lead-uri sau vânzări, e o idee bună să începi să faci teste pe paginile care nu convertesc. A/B testingul e folositor și atunci când ai conversii dar vrei să crești valoarea medie a unei comenzi, sau să stimulezi cumpărăturile repetate, să reduci procentul de coșuri abandonate, sau să simplifici procesul de cumpărare prin reducerea numărului de pași din pâlnia de vânzări.

Dacă lucrezi într-o echipă mai mare, un split test te poate ajuta să eviți conflictele și diferențele de opinie, și să implementezi varianta de design și text cea mai eficientă pe baza metricilor urmăriți. De asemenea, A/B testingul te ajută să îți îmbunătățești site-ul până când ajunge la forma cea mai performantă, atât din punct de vedere al utilizatorilor, cât și a motoarelor de căutare. Un site bine optimizat în urma testării va fi ușor de găsit, ușor de folosit și eficient în generarea de lead-uri, clienți și profit.

Cum funcționează split testing-ul

Split testing-ul este realizat cu scopul optimizării unei pagini pentru un set anume de metrici, și este un proces care parcurge o serie de pași specifici:

  1. Colectarea datelor
  2. Stabilirea obiectivelor
  3. Generarea ipotezelor
  4. Crearea variațiilor
  5. Testarea
  6. Analiza rezultatelor

După cum vezi, înainte de a face orice modificare, trebuie să știi de unde pornești, iar aceasta implică colectarea de date. Poți folosi datele furnizate de Google Analytics sau un tool similar pentru a identifica paginile care nu aduc rezultatele așteptate. În general vei urmări traficul, timpul petrecut pe pagină, bounce rate-ul, conversiile, regiunile paginii care sunt ignorate sau pasul la care se opresc cei mai mulți vizitatori în pâlnia de vânzări.

Al doilea pas al procesului este stabilirea unui obiectiv sau a unui set de obiective. Îți recomand să începi cu obiective simple și măsurabile, ca să îți fie mai ușor să identifici și elementele pe care le vei testa. De exemplu, poți alege să testezi un landing page și să alegi ca metric principal numărul de abonări la newsletter sau de vizitatori care completează un formular de lead generation. Sau poți alege numărul de vizualizări pentru un videoclip, numărul de click-uri pe butonul de „Adaugă în coș” șamd.

setare obiective ab testing

(sursa imaginii: https://vwo.com/ab-testing/)

Pornește cu 1-3 metrici pentru care vrei să optimizezi pagina, și mergi apoi la pasul 3: generarea ipotezei. Aici va trebui să vii cu o serie de idei care crezi că ar putea duce la îmbunătățirea performanței paginii. Prioritizează ideile în funcție de impactul pe care crezi că-l vor avea modificările respective și în funcție de efortul (timp, resursă umană, buget) de implementare. Dacă ai o ipoteză care crezi că ar genera rezultate bune dar durează prea mult timp pentru a fi implementată, sau o idee pentru care ai nevoie de oameni în plus în echipă, probabil e mai bine să pornești cu altă ipoteză.

La pasul următor trebuie să creezi variațiile paginii de control. Poți alege să testezi textul, fonturile, butoanele, culorile, poziționarea elementelor în pagină. Lasă testul să se desfășoare suficient timp pentru a colecta rezultate relevante. Nu uita că fiecare variantă a paginii va fi afișată doar unei părți din vizitatori, deci e posibil să fie nevoie de un interval mai lung de testare, mai ales dacă site-ul tău nu are trafic foarte mare.

Odată ce finalizezi testul, analizează rezultatele folosind modulul de analytics din tool-ul de A/B testing, și dacă remarci o diferență statistic semnificativă, e momentul să implementezi varianta câștigătoare și să faci vizibile modificările pentru toți vizitatorii.

Ce trebuie și nu trebuie A/B testat

Ca începător, probabil vrei să testezi totul, însă e bine să ai o strategie înainte de a începe să modifici elemente ale site-ului, mai ales dacă modificările vizează paginile din pâlnia de vânzări. În split testing se aplică principiul care spune să nu repari un lucru care nu e defect, deci dacă o pagină aduce rezultatele așteptate, dar altele nu generează conversii sau trafic, începe testarea cu paginile mai slabe.

Poți testa landing pages, pop-up-uri, formulare de înregistrare și abonare, bannere, chiar și newslettere. Iată o listă mai completă cu elemente pe care le poți include în A/B testing:

  • Titluri și subtitluri
  • Butoane și texte CTA
  • Descrieri și categorii de produse
  • Conținutul above / below the fold
  • Review-uri și testimoniale
  • Link-uri interne
  • Imagini
  • Modul de afișare a prețurilor
  • Volumul de text de pe pagină
  • Lungimea formularelor și numărul de câmpuri de completat
  • Elementele de încredere – badges, premii

Deși nu există reguli cu privire la ce să nu testezi, e recomandat să nu incluzi în split testing numele companiei sau al site-ului, URL-ul paginii și alte elemente care țin de brand și ar putea crea confuzie. Dacă plănuiești o campanie de rebranding, trebuie să știi că implică mai mult decât teste A/B, atât ca timp cât și ca resurse umane și financiare.

Dacă ai întrebări sau comentarii cu privire la A/B testing, postează-le aici sau pe pagina noastră de Facebook.

Share This